Despre înființarea unei societăți se scrie mult. Despre închiderea ei, considerabil mai puțin, deși este o operațiune la fel de formalizată și, de regulă, mai lungă decât deschiderea. Un SRL rămas fără activitate nu dispare de la sine: continuă să existe în evidențele Registrului Comerțului și în cele fiscale până în momentul în care asociații parcurg întreaga procedură și obțin radierea. Pentru mulți antreprenori, această etapă vine după ani în care firma a fost lăsată în așteptare, iar întrebarea practică este întotdeauna aceeași: cât durează și ce presupune, concret.
Printre cele 24 de servicii pentru firme și PFA enumerate pe site-ul companiei de consultanță ADISAF SRL din București se află și radierea firmei, prezentată explicit ca dizolvare și lichidare. Firma indică pe pagina dedicată un interval de aproximativ 50–60 de zile pentru finalizarea procedurii, iar explicația pentru această durată nu ține de volumul de muncă al consultantului, ci de un termen legal care nu poate fi comprimat.
Trei etape distincte, nu o singură formalitate
Confuzia cu care ajung frecvent proprietarii de firme este că radierea ar fi o singură cerere depusă la ghișeu. În realitate, procedura este descrisă în literatura de specialitate și în practica registrului ca o succesiune de etape care se condiționează reciproc. Dizolvarea este momentul în care asociații decid formal încetarea activității societății. Lichidarea presupune închiderea situației patrimoniale: recuperarea creanțelor, stingerea datoriilor, repartizarea a ceea ce rămâne. Radierea este actul final, prin care societatea este scoasă din evidențele Registrului Comerțului și încetează să mai existe ca persoană juridică.
Diferența dintre cele trei nu este una terminologică. O firmă dizolvată, dar nelichidată și neradiată, rămâne în continuare înregistrată, cu tot ce decurge din asta pe partea de obligații declarative. Din perspectiva antreprenorului care voia „să scape de firmă”, rezultatul este parțial și adesea frustrant, pentru că problema pe care încerca să o rezolve nu a dispărut.
De unde vin cele 50–60 de zile
Intervalul comunicat de consultanți nu este o estimare comercială, ci o consecință directă a unui termen prevăzut de lege. Hotărârea de dizolvare se publică, iar de la momentul publicării curge un termen de opoziție de 30 de zile, în care orice persoană interesată — un creditor, un partener contractual, un asociat nemulțumit — poate formula opoziție împotriva dizolvării. Abia după expirarea acestui termen dosarul poate merge mai departe către etapa de radiere propriu-zisă.
Adunând pregătirea documentației, hotărârea asociaților, publicarea, cele 30 de zile de așteptare și apoi depunerea și soluționarea cererii de radiere, se ajunge la intervalul de 50–60 de zile pe care firma îl afișează public. Este o informație utilă mai ales pentru cine își planifică ieșirea dintr-o afacere în funcție de un calendar fiscal sau de o tranzacție. Termenul de opoziție rămâne același indiferent de cine depune dosarul, astfel încât o finalizare a procedurii în câteva zile nu are cum să se încadreze în cerințele legale.
Există și o consecință mai puțin comentată a acestui termen: cele 30 de zile nu sunt o formalitate birocratică, ci o protecție pentru terți. Publicarea hotărârii de dizolvare are rolul de a informa piața că societatea urmează să dispară, astfel încât cine are ceva de recuperat de la ea să poată reacționa în timp util. Pentru asociații care își închid firma cu conturile curate, perioada trece fără evenimente. Pentru cei care au lăsat în urmă facturi neachitate sau litigii nerezolvate, termenul poate deveni exact momentul în care problemele revin pe masă.
Ce poate influența un intermediar este cealaltă jumătate a ecuației: calitatea dosarului. Un act lipsă, o hotărâre redactată neclar, o situație financiară de lichidare incompletă înseamnă cerere de completare din partea registrului și, implicit, zile adăugate peste termenul legal.
Procesul în patru pași, așa cum este descris de firmă
Modelul de lucru pe care ADISAF îl prezintă pentru toate serviciile sale, inclusiv pentru radiere, are patru etape: o discuție inițială, pregătirea documentației, depunerea la Registrul Comerțului și predarea actelor. Aplicat la o închidere de firmă, primul pas are o greutate mai mare decât s-ar crede, pentru că acolo se stabilește dacă societatea este într-adevăr pregătită pentru radiere sau dacă mai are situații deschise care trebuie rezolvate înainte.
Compania precizează pe site că livrarea se face „100% online, oriunde în țară”, prin telefon, e-mail și WhatsApp, cu deplasarea la sediul din București rămasă opțională. Pentru un proprietar de firmă care s-a mutat între timp în altă localitate sau în altă țară — situație frecventă în cazul societăților rămase inactive — formatul la distanță elimină o parte din motivele pentru care radierea este amânată an după an. Programul de lucru comunicat este de luni până vineri, între 09:00 și 17:00.
Un alt element pe care firma îl repetă în comunicarea sa este formula „1 singur partener pentru tot procesul”, adică absența pasării dosarului între mai mulți interlocutori pe parcursul celor două luni. Într-o procedură cu pauze impuse de lege, continuitatea persoanei care urmărește dosarul are un efect practic vizibil: cineva trebuie să știe exact în ce zi expiră termenul de opoziție și ce se depune imediat după.
Unde se oprește consultantul și unde intervine avocatul
Un aspect asumat repetat pe site este delimitarea între partea administrativă și cea juridică. Potrivit informațiilor publicate de firmă, documentația juridică este elaborată, avizată și asumată de un cabinet de avocat colaborator înscris în Baroul București, în conformitate cu Legea nr. 51/1995, în timp ce ADISAF se ocupă de activitățile de natură administrativă și de coordonarea operațională a dosarului.
În cazul radierii, distincția are consecințe reale. Hotărârea de dizolvare și actele care însoțesc lichidarea sunt documente cu efecte juridice asupra patrimoniului asociaților, nu simple formulare. Tot pe site apare și un disclaimer explicit, formulat fără echivoc: „ADISAF nu este instituție guvernamentală și nu reprezintă Registrul Comerțului sau alte autorități publice.” Este o precizare relevantă în context, pentru că, la prima experiență cu ONRC, confuzia dintre un consultant privat și instituția statului apare des în rândul antreprenorilor.
Radiere, suspendare sau reactivare: decizia dinaintea dosarului
Nu orice firmă inactivă trebuie închisă. Lista de servicii a companiei include, alături de radiere, suspendarea activității și reactivarea firmei după suspendare — trei variante care răspund unor situații diferite. Suspendarea păstrează societatea în viață, cu personalitatea juridică intactă, pentru cazurile în care activitatea urmează să fie reluată. Radierea este soluția definitivă, fără cale de întoarcere: odată scoasă din registru, societatea nu mai poate fi „repornită”.
Discuția inițială pe care firma o plasează ca prim pas al procesului este, în practică, momentul în care se clarifică această alegere. Un antreprenor care închide o firmă pentru că a obosit administrativ, dar care are în plan o revenire peste doi ani, ajunge de multe ori la o soluție diferită de cea cu care a sunat.
Aceeași logică se regăsește și în secțiunea de blog a site-ului, unde firma publică articole informative pe teme de legislație și proceduri — de la coduri CAEN și declarația de beneficiar real până la capital social, dividende, e-Factura și regimul microîntreprinderii. Sunt materiale scrise pentru cineva care încearcă mai întâi să înțeleagă o obligație și abia apoi decide dacă o rezolvă singur sau o externalizează.
O firmă care lucrează pe dosare de registru din 2015
ADISAF SRL este activă din 2015, are sediul pe Calea Floreasca nr. 169, în Sectorul 1 al Capitalei, și este identificată pe site prin CUI 34620422 și prin numărul de ordine în Registrul Comerțului J2015006869405. Fondatorul menționat public este Mihalcea Florin, iar echipa îi include pe Antonia Mihalcea și Florin Mihalcea, cu o experiență antreprenorială declarată de peste 30 de ani. Sloganul „Soluții deștepte pentru afaceri profitabile ®” este prezentat ca marcă înregistrată la OSIM din 2015.
Portofoliul acoperă întregul ciclu de viață al unei entități juridice, nu doar capetele lui: înființări de SRL, PFA, II și ÎF, SRL-D, dar și forme mai rar cerute precum SA, SNC, SCS și SCA, mențiuni ONRC ulterioare, actualizare de coduri CAEN, cesiuni de părți sociale, înregistrare în scopuri de TVA, declarație de beneficiar real, găzduire de sediu social în București și înregistrare de marcă. Zona non-profit are propriul traseu, tratat separat pe pagina dedicată înființării de asociații și fundații, unde documentația și autoritatea competentă diferă de cele din procedurile comerciale obișnuite.
Prețurile nu sunt afișate pe site: modelul comunicat este de estimare personalizată, în urma unei solicitări de ofertă transmise prin formularul de contact, telefonic sau prin e-mail. Formularul publicat cere numele, adresa de e-mail, telefonul, categoria de serviciu aleasă dintr-o listă și mesajul propriu-zis, iar aceeași solicitare poate fi transmisă și pe WhatsApp. Pentru cine are o firmă rămasă în așteptare de câțiva ani, primul pas rămâne o evaluare a situației, urmată de decizia între suspendare și cele două luni de procedură care duc la radiere.